Sep 26, 2021
De ce statutul României de „codașă a Europei” depinde de tine și cum poți schimba asta

Deși literatura noastră abundă de referiri la iubirea românului față de natura cu care se declară înfrățit, realitatea zilelor noastre trădează în comportamentul acestuia o lipsă de respect față de ea. Este un paradox pe care aproape nimeni nu îl poate înțelege sau explica în mod rațional, întrucât, dincolo de declarații, când vine vorba de reciclarea deșeurilor, de orice fel, România este mereu codașa Europei – o sintagmă care pare să se fi încetățenit deja.

Deși literatura noastră abundă de referiri la iubirea românului față de natura cu care se declară înfrățit, realitatea zilelor noastre trădează în comportamentul acestuia o lipsă de respect față de ea. Este un paradox pe care aproape nimeni nu îl poate înțelege sau explica în mod rațional, întrucât, dincolo de declarații, când vine vorba de reciclarea deșeurilor, de orice fel, România este mereu codașa Europei – o sintagmă care pare să se fi încetățenit deja.

Amenințată constant de UE cu proceduri de infringement pe subiecte de mediu, țara noastră pare incapabilă să îmbunătățească ceva la acest capitol. Ca exemplu, conform celor mai recente date, în România se reciclează doar 11% din deșeurile municipale, în vreme ce media europeană este de aproximativ 45%, iar diferența vorbește de la sine.

La drept vorbind, nici nu este nevoie de statistici pentru a înțelege cât de scăzut este nivelul de gestionare a deșeurilor de la noi. Este suficientă o excursie pe litoral, o plimbare pe malul unui râu, într-o pădure,prin diverse sate sau, pur și simplu, pe străzile Capitalei, pentru a realiza câtă neglijență domnește peste tot în jur. Peisajele în care amestecuri de PET-uri, ambalaje, electrocasnice vechi, sticle, borcane, baterii etc. zac nestingherite peste tot în jur au devenit o priveliște normală pentru noi toți.Mai mult chiar, localități precum comuna Sălacea din județul Bihor, care a ajuns în numai trei luni de la un grad de colectare separată a deșeurilor de 1% până la 61%, devin subiecte de știri pentru că reprezintă cazuri rare, excepționale, într-un peisaj sumbru în care oamenii amestecă de-a valma resturile menajere cu deșeurile reciclabile.

În toată această stare de fapt, care pe mulți ne revoltă pe bună dreptate, se cuvine să ne întrebăm cu ce contribuim noi sau cu ce am putea contribui la modificarea în bine a situației jenante și deloc îmbucurătoare în care ne scăldăm toți, pentru a salva România de reputația rușinoasă de codașă, pe care și-a câștigat-o tot din cauza noastră, a celor care locuim aici.

Drept răspuns, putem căuta responsabili cărora să le atribuim vina care li se cuvine pentru lipsa de implicare, putem blama autoritățile pentru nepăsare și ne putem lamenta la infinit pe rețelele de socializare, unde să amendăm comportamentele neadecvate ale semenilor noștri. Indiferent pentru care din variante am opta,situația rămâne aceeași, atâta timp cât atitudinile de acest gen nu vor schimba nimic. Totodată, putem să ne implicăm activ și să începem chiar de azi să ne concentrăm noi înșine pe a oferi exemple comportamentale și a acționa concret în vederea protejării și menținerii unui mediu curat.

Să optezi pentru a doua variantă înseamnă să adopți un mod de viață sustenabil, să te implici constant în acțiuni voluntare de curățare și colectare a deșeurilor din diverse medii, să îți informezi familia și să-ți educi copiii cu privire la necesitatea de colectare selectivă a deșeurilor și de prevenire a dezastrelor naturale printr-o binemeritată grijă față de natură.

Și,pentru că oamenii nu acționează întotdeauna din rea credință, ci de cele mai multe ori din lipsă de informare corespunzătoare, echipa SNRB a decis să vină în sprijinul acestora cu răspunsuri la orice întrebări legate de mediu. În acest scop, a fost creat cel mai nou program de învățare interactivă, axat pe schimbări climatice și eficiență energetică, „Anca Știe”, unde oricine poate intra și întreba orice, cu privire la reciclare și protecția mediului.

Acum,când principala provocare a României pentru viitorul apropiat în ceea ce privește gunoaiele o reprezintă atingerea țintei de 55% pentru reciclarea deșeurilor municipale – țintă ce trebuie atinsă până în 2025 – este momentul să ne implicăm toți în atingerea acestui obiectiv comun, fiecare de pe poziția sa.Doar așa vom lăsa în urma noastră un mediu frumos și sănătos pentru generațiile care vin după noi și îi vom reda și legitimitatea celebrei zicale prin care românu’i frate cu codrul și natura.

Ce zici? Te bagi?

SNRB

Sistemul National de Reciclare a Bateriilor
DIN BLOGUL SNRB
Articole care te-ar putea interesa
Cinci idei de decorațiuni de Halloween, care se pot realiza din materiale reciclabile
Străină de cultura și tradițiile românești, Halloween este o sărbătoare de import, pe cât de neagreată de adulți, pe atât de îndrăgită de cei mici. Ne place sau nu, de câțiva ani încoace, ea este tot mai prezentă în viețile noastre și produce o bucurie care trece dincolo de dezbateri și vociferări. Și, pentru că nu ne putem opune acestui fenomen de împrumut pe care l-a adus globalizarea, într-o schimbare de perspectivă, putem încerca mai degrabă să acceptăm o stare de fapt și să percepem Halloween ca pe o ocazie de a petrece timp de calitate cu copiii.
Citeste articolul
De ce statutul României de „codașă a Europei” depinde de tine și cum poți schimba asta
Deși literatura noastră abundă de referiri la iubirea românului față de natura cu care se declară înfrățit, realitatea zilelor noastre trădează în comportamentul acestuia o lipsă de respect față de ea. Este un paradox pe care aproape nimeni nu îl poate înțelege sau explica în mod rațional, întrucât, dincolo de declarații, când vine vorba de reciclarea deșeurilor, de orice fel, România este mereu codașa Europei – o sintagmă care pare să se fi încetățenit deja.
Citeste articolul